Din secretele vânătoreşti ale Asociaţiei ”Zimbru” Târgu Neamţ

Inginerul Eugen Nica, directorul executiv al Asociatiei de Vanatoare Zimbru Targu Neamt (A.V.P.S.) ne dezvaluie din culisele vietii de vanator si ne prezinta un tablou amplu de informatii din acest domeniu:

”Sezonul de vanatoare la toate speciile, incepe pe 15 mai si se termina pe 14 mai anul urmator. In momentul de fata, mistretii sunt cei care-i intereseaza pe vanatori. De pe 1 august, pana la 15 februarie aceasta specie este in vizorul armelor. De la 1 noiembrie pana la 31 ianuarie este sezonul la iepuri.

Asociatia este condusa de presedintele Ioan Hutanu si Consiliul format din 11 membri, dintre care fac parte si eu. Aceste sunt functii neremunerate, doar onorifice in afara celor angajati cum ar fi  postul de director si paznicii de vanatoare. Sunt Asociatii nonprofit, deci in mare parte Asociatia supravietuieste cu banii de pe cotizatii. Asociatia Zimbru are un numar de 160 de vanatori. Acestia nu pot fi mai multi decat permite fondul ca suprafata. Zimbru are 4 fonduri de vanatoare: zona Pipirig, cu tot Ocolul Pipirig; zona Grumazesti, pe raza Oolului Varatic; Targu Neamt; si ultimul fond pe Draganesti, Bulubesti, Brusturi. Am nominalizat Ocolurile Silvice, pentru ca ele sunt in mare parte proprietarii terenurilor. Alte suprafete sunt detinute partial de Primarii, sau de catre oameni. Noi platim arende anuale pe suprafetele astea, conform contractelor pe care le avem. Contractele de gestionare a fondurilor de vanatoare se fac pe zece ani. Fiecare Asociatie are de la un fond, la mai multe. Noi avem patru, dar altele au si opt sau zece fonduri. In special Asociatiile judetene, care erau si inainte de 1990 au cele mai multe fonduri.  Preturile sunt diferite in functie de bonitatea fondului de vanatoare. Pentru suprafetele impadurite si la altitudine arenzile sunt mai mari, iar suprafetele de pasune si islaz, preturile sunt mai mici. In functie de categoria de teren si vanatul este diferit. Ursul nu sta decat la altitudine, cum e zona Pipirigului. Ursi la Targu Neamt nu sunt. Daca trece vreunul ori e fugarit, ori e pura intamplare.

Ca sa poti vana trebuie sa prezinti niste acte cum ar fi: permis membru vanator, permis port-arma, autorizatie de vanatoare si asigurare obligatorie. Vanatorii nostri care sunt membri ai asociatiei, platesc o cotizatie anuala de 1100 de lei, suma care include si asigurarea. Invitatii, fie romani de la alte asociatii sau straini, pot vana pe fondurile noastre contra cost la preturi diferite. In urma solicitarilor, autorizatiile pot fi eliberate pentru vanatoare colectiva sau individuala si se vaneaza doar ziua. De exemplu, la o vanatoare de pasari pot participa maximum cinci vanatori. Dar mai sunt si situatii speciale, in care pe baza unor autorizatii individuale se sta la panda noaptea, cum e in cazul mistretilor Nu se vaneaza oricum, oricand si oriunde. Vanatul aprobat de Ministerul Mediului pentru a fi recoltat intr-un sezon este limitat. Cota de recolta impusa prin lege este obligatorie de realizat la fiecare Asociatie in parte, pentru ca nu e normal sa se suprapopuleze cu anumite specii. Dar nu inseamna ca, daca nu se realizeaza e o mare tragedie. Insa, de regula nu se intampla asta, pentru ca solicitarile sunt mai mari decat cota aprobata.  Mai important este sa nu se depaseasca, pentru ca atunci se considera braconaj. E ca si cum ai participa la o vanatoare fara acte in regula. Dar nu prea se intampla asta. Oficial cel putin, nu se intampla. Notiunea de braconaj se poate intalni atat la vanatorii care sunt inscrisi la o asociatie, sau nu sunt inscrisi deloc. Acestia pot bracona cu arme artizanale si cu arme clasice, dar ilegal detinute. 

Fiecare vanator, dupa ce obtine in prealabil permisul, isi procura personal arma, pe care o tine acasa in conditii speciale de depozitare si poate sa o foloseasca numai in conditiile legii. Asociatiile au arme de vanatoare de serviciu, care sunt distribuite la personalul de paza pentru aparare, sau vanatoare. In urma solicitarilor, acestea pot fi inchiriate si strainilor contra cost in baza legii. Nu-i cazul la noi, pentru ca nu avem atat de multe solicitari in sensul asta si de obicei invitatii vin cu arma lor.

Pentru vanatul mare, cum e considerat mistretul sau capriorul, se plateste in afara cotizatiei anuale, o suma modica, spun eu. La vanarea speciilor de talie mica, cum sunt pasarile si iepurii nu se percepe nicio suma in plus. Ca specii, se mai pot vana si ciorile, pentru ca sunt daunatoare. Ciorile se impusca pentru a se proteja mediul, dar si din simpla placere. Pot fi vanate si cate o mie ca tot nu se cunoaste. Nu sunt ca alte specii, care daca ai vanat un numar mai mare de exemplu, ai decimat specia. Se mai pot vana si cainii hoinari, care nu au stapani si stau pe fondul de vanatoare. Personal nu impartasesc ideea, dar daca ei se gasesc pe fondul de vanatoare, astia strica vanatul. Acum omeneste e discutabil, dar din punct de vedere vanatoresc problema trebuie rezolvata cumva… In cadru legal, cainii se impusca tot anul de catre personalul angajat sau vanatori, pentru ca sunt distrugatori. Dar organizat, nu oricand, oricum si oriunde. Vanatoarea se tine extravilan. Intravilan se face cu exceptii, cu Politie, cu aprobari, intr-un perimetru delimitat, asta in cazul in care se impune, caci sunt si situatii din astea. Noi ca Asociatie avem o diversa cota de recolta: mistreti, iepuri, capriori si dintre pasari, porumbei, gugustiuci, rate, etc. Pe fondurile noastre mai sunt si specii protejate de lege, cum e rasul, pisica salbatica si ursul. Dar nu s-a solicitat vanarea lor, pentru ca nu sunt multe exemplare. In primul rand nu au creat stricaciuni ca sa fie vanate. Astea se dau cu aprobari speciale, cu motivatii de distrugere si nu a fost cazul in ultimii ani”.