Interviu cu Nicu Copot – ”Au înţeles că vreau să ajung acolo, ca să schimb ceva de aici”

Nicu Copot este un tanar de etnie rroma din Humulesti, student la Oxford din aceasta toamna. Fost elev al Colegiului National „Stefan cel Mare” din Targu Neamt, Nicu si-a depasit conditia, prin dragoste de carte si perseverenta.

Pentru inceput, spune-ne cine este Nicu Copot?

Nicu este un om simplu, care provine dintr-o familie simpla si care isi doreste sa faca lucruri simple, dar in acelasi timp foarte pragmatice. In luna asta voi implini 19 ani, pe data de 26 septembrie. Am terminat Liceul „Stefan cel Mare” – nu pot sa zic ca sunt fericit ca am terminat Liceul „Stefan cel Mare”, dar sunt multumit.

Acum, ca am facut cunostinta, vom trece direct la subiect. In ultimul timp ai fost intens mediatizat pentru reusita ta scolara. Carui fapt se datoreaza acest lucru?

In primul rand nu-i reusita mea. E reusita lui Dumnezeu prin mine. Munca, consecventa, si in al doilea rand, trebuie sa fii o persoana foarte logica in ceea ce priveste negativul. Poti sa aplici la o universitate afara, daca stii ca afara nu se accepta in niciun caz teoria. Deci, n-o sa te intrebe niciodata la un curs daca stii vreun articol oarecare. Ei o sa te intrebe lucruri legate de logica.

A existat cineva care te-a indrumat sa mergi la o scoala din strainatate?

Asta vine de undeva din spate. Tatal meu, la varsta de 14 ani, m-a indemnat sa studiez engleza. Tata a trait mai mult printre romani si vedea golania – acum sa nu se inteleaga gresit ca romanii sunt golani – mi-a zis sa fac engleza, sa merg la ore de engleza. Timpul este ireversibil. Timpul nu se revendica prin ceea ce faci. Nu conteaza unde esti, ci ceea ce faci. Prin termenul de „golan”, eu inteleg o logica gresita in anumite momente ale vietii.

Ai spus adineauri ca, nu conteaza unde esti, ci conteaza ceea ce faci. Daca tu crezi in acest lucru, de ce ai ales sa mergi la o facultate din strainatate si nu la una din Romania?

Conteaza foarte mult si mediul in care esti. Daca eu as fi mers la o facultate in Romania, nu zic ca nu as putea face ce imi doresc eu, insa conteaza enorm de mult mediul, profesorii universitari, colegii. Una e sa fii intr-un camin din Romania, si sa te uiti pe geam pentru ca vrei sa admiri o floare si sa vezi ca la sfarsitul inaltimii respective vezi un morman de cutii de bere. Atunci iti spui in mintea ta, oare de ce am venit aici. Ce caut eu aici? Si renunti. Eu am aplicat in Marea Britanie fiindca, spunea Titu Maiorescu: „Intotdeauna doresc sa fac un lucru, daca cred ca lucrul respectiv va schimba ceva in jurul meu”. Eu de asta am aplicat. Eu cred ca mergand acolo voi schimba ceva. Nu stiu ce. Nu stiu daca va fi la nivel administrativ, politic, social, economic, nu stiu, dar cu siguranta va fi ceva.

Stiu ca ai aplicat, totusi, si la o universitate din Romania. Unde anume si cu ce motivatie?

Da, in primul rand pentru a vedea si jurisprudenta romaneasca. Am aplicat si la Universitatea „Nicolae Titulescu”, o universitate privata din Bucuresti. Nu stiu, nu cred in prestigiu, Universitatea Oxford nu e o universitate prestigioasa. E o universitate de elita, cu oameni extrem de inteligenti, enorm de inteligenti. La universitatea din Bucuresti, voi dori sa acumulez si cateva cunostinte despre viata romaneasca.

Sa inteleg ca ti-a scazut respectul fata de invatamantul romanesc, in comparatie cu cel din afara? De unde a pornit aceasta idee?

Respect Romania enorm e mult. Iubesc Romania. Romania din punct de vedere geografic si istoric este incomparabila. Am calatorit in foarte multe tari si nu stiu daca voi gasi vreodata o tara la fel de frumoasa. Nu vreau sa plec afara pentru a renunta la Romania. Plec afara pentru a veni aici si sa schimb ceea ce cred eu ca este rau in aceasta tara. Si cred ca sunt foarte multe lucruri rele. De la invatamant la…la orice.

Dar, revenind in perioada liceului, exista vreun profesor in „Stefan cel Mare”, caruia crezi ca-i datorezi ceva din reusita ta, ca are un aport aparte la educatia ta?

Da. Un profesor foarte bun, domnul Octavian Carp. Un profesor cu o vasta cultura generala, cu care am discutat timp de trei ani de zile enorm de mult. Un profesor cu care am schimbat carti si pe care il respect enorm.

Referitor la admiterea ta in Universitatea Oxford, sunt guri care spun ca mass-media s-a grabit sa-ti publice succesul, fara a verifica daca tu intr-adevar ai atins performanta de a fi admis intr-o astfel de universitate de prestigiu.

Nu stiu daca in Romania exista mass-media. Nu stiu ce inseamna mass-media in Romania. Eu pot sa demonstrez prin orice, si cand spun orice ma refer la inscrisuri din punct de vedere juridic. Detin dovezi, si le-as sugera la persoanele respective, inainte de a face afirmatii, sa se parfumeze.

Cei din familia ta, sunt constienti de ceea ce ai realizat tu? Te sustin?

Da sunt constienti, dar constienta nu are relevanta uneori. Nu este in trend cu ceea ce este modernism. Parintii mei in general n-au inteles unde vreau sa merg eu, dar au inteles ca ceea ce vreau eu sa fac e foarte diferit de ceea ce faceau ei cand aveau 19 ani. Au inteles ca vreau sa ajung acolo, ca sa schimb ceva de aici.

Cum esti vazut acum de cei din comunitatea ta?

Orice om, care vrea sa schimbe ceva in Romania, ori e nebun ori e extrem de inteligent. Eu sunt intre astea doua.

Ce vrei tu sa schimbi in Romania?

Sistemul politic. Aristotel a definit teoria ca fiind arta de a conduce bine un stat, sau o comunitate de oameni. Eu nu vreau sa articulam teoria aristotelica in Romania. Nu se poate asa ceva in niciun stat din lume. Nu exista onestitate absoluta in materie de profesionalism. Nu, dar vreau sa zic ca imi doresc sa schimb politica.

Cum crezi tu ca te vei descurca financiar? Care este suportul tau material?

In primul rand din partea familiei. Nu detin o suma asa de mare, dar daca va fi nevoie, voi lucra si part-time. Deci, nu e problema cu chestia asta. In Marea Britanie, dupa ce esti admis ai doua modalitati de a plati suma respectiva. Poti face un imprumut de la Guvernul Marii Britanii. Ei iti ofera o suma de bani si trebuie sa platesti dupa ce termini studiile, daca te incadrezi intr-un anumit regulament impus de ei. Pe mine ma costa intre 22 de mii si 25 de mii de lire pe an, cu tot cu leave extension.

Viorela Gherasim