Părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria, de 9 ani în ceruri

România creștină a fost dintotdeauna binecuvântată cu slujitori de înaltă erudiție și duhovnici cu o profundă viață spirituală. Unul dintre aceștia a fost și părintele arhimandrit Ioanichie Bălan, de la a cărui mutare la ceruri se împlinesc astăzi nouă ani.

Marele duhovnic de la Mănăstirea Sihăstria a trecut la cele veșnice la data de 22 noiembrie 2007, la vârsta de 77 de ani. Întreaga sa viaţă s-a situat sub semnul chemării din partea lui Dumnezeu şi al răspunsului dat cu vocaţie la această chemare tainică.

Născut la Stănița, județul Neamț, în anul 1949 își îndreaptă pașii spre Mănăstirea Sihăstria la vârsta de 19 ani, după absolvirea liceului. Aici, devine apreciat ca bun predicator și scriitor. Predicile sale atrăgeau numeroși pelerini din toate colțurile țării, motiv pentru care autoritățile comuniste decid transferarea îndrăgitului părinte la Mănăstirea Bistrița din județul Neamț, între anii 1971- 1990. Cu această ocazie, în perioada 1971-1975, părintele Ioanichie urmează cursurile Facultății de Teologie din București, pe care le încununează cu lucrarea intitulată „Chipuri de călugări îmbunătățiți din mănăstirile nemțene“.

În 1990 revine la Mănăstirea Sihăstria, unde își continuă activitatea misionară de popularizare a credinței ortodoxe. Aici l-a avut ca duhovnic pe părintele Paisie Olaru, fiind un foarte apropiat ucenic și al părintelui Cleopa Ilie.

Părintele Ioanichie avea darul de a predica pe înțelesul tuturor, convingător și cald. Și-a ascuns acest dar până când, din porunca starețului său, părintele Cleopa Ilie, a ieșit dinaintea credincioșilor. Decenii întregi a încălzit sufletele credincioșilor la flacăra dumnezeieștii învățături, dovedindu-se un mărturisitor fătă teamî, deși era în vremea comunismului.

Părintele Ioanichie Bălan a fost un călugăr cărturar care a îmbinat armonios datoriile călugăreşti cu misiunea de preot duhovnic, dar şi de scriitor talentat şi cronicar al vieții monahale. Scrierile părintelui au fost, în acei ani întunecați, raza de soare ce se strecura prin perdeaua grea de nori, care acoperea sufletele oamenilor. A scris cărți fundamentale pentru Ortodoxie, dintre care amintim „Patericul românesc”, „Vetre de sihăstrie românească”, „Convorbiri duhovnicețti”, „Mărturii românețti la locurile Sfinte”, „Rânduiala Sfintei Spovedanii si a Sfintei Impărtășanii”, „Părintele Paisie duhovnicul” , „Părintele Cleopa duhovnicul„.

Îndrăgitul părinte a petrecut 58 de ani în viața monahală, în rugăciune şi post, făcând răbdare, suferind prigonire. A trecut la cele veșnice pe data de 22 noiembrie 2007 și a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Sihăstria, alături de ceilalți mari duhovnici Cleopa Ilie, Paisie Olaru, Onufrie Frunză, Ioanichie Moroi sau Marcu Dumitrescu.

A trăit și a plecat dintre noi cu modestia specifică numai adevăraților călugari. Deși au trecut nouă ani de când este în ceruri,  monahii și credincioșii care l-au cunoscut îl păstrează în suflet, pe părintele Ioanichie Bălan.

Nădăjduim ca viața sa să fie plăcută lui Dumnezeu și de acolo din ceruri să se roage pentru noi.

Veșnică să-i fie pomenirea!