Miorițele din râpa lui Bodai și „Gânditorul de la Târpești” [Petricani, Neamț]

Râpa lui Bodai, aflată lângă satul Târpești la o distanță de 500 m, în comuna Petricani (județul Neamț), este locul în care, începând cu sfârșitul anilor ’50 și apoi în anii ’60, cercetătorii Vladimir Dumitrescu și Silvia Marinescu Bâlcu, de la Institutul de Arheologie din București, au efectuat săpături arheologice, având ca rezultat descoperirea unei importante așezări precucuteniene.

Situl de la „râpa lui Bodai”, de lângă satul Târpești, înscris pe lista monumentelor istorice, conține urmele unor așezări din multiple perioade: neolitic (cultura pre-Cucuteni), eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al II-lea–al III-lea și secolele al VI-lea–al VII-lea e.n.

Dintre obiectele descoperite aici, cel mai spectaculos este un idol din ceramică, numit de cercetători „Gânditorul de la Târpești”, aflat în prezent în colecția muzeală Cucuteni din Piatra-Neamț.

„Datorită modului de reprezentare, statueta este cunoscută şi sub numele de ,,Gânditorul de la Târpeşti”. Este o piesă modelată din lut, arsă, de culoare cărămizie, care înfăţişează un personaj masculin în poziţie şezândă. Modul realist de executare, cu detaliile anatomice foarte bine evidenţiate, ne arată grija cu care a fost lucrată această statuetă de mici dimensiuni. Coatele sprijinite pe genunchi şi palmele lipite de tâmple sugerează atitudinea unui gânditor, dar, de fapt, este vorba despre un personaj cu braţele ridicate, ce invocă divinităţile.

În preistoria actualului spaţiu românesc mai sunt întâlnite astfel de reprezentări, dar cea mai cunoscută este cea provenită din neoliticul dobrogean – ,,Gânditorul de la Cernavodă (n.r. Hamangia)”.

Statueta de la Târpeşti este atribuită comunităţii precucuteniene care a locuit în acest spaţiu acum aproximativ 6500 de ani. Comunităţile precucuteniene sunt cele care au precedat civilizaţia cucuteniană, arhicunoscută pentru splendida ceramică pictată.”, scrie dr. Vasile Diaconu într-un articol publicat pe ziartarguneamt.ro.

De această zonă unde în prezent pasc miorițele se leagă și numele cunoscutului meșter popular nemțean, Neculai Popa. Pe site-ul dedicat muzeului care îi poartă numele, mai aflăm despre aceste locuri că „Izvoarele orale ne spun că satul Târpeşti, la început se numea Bodăieşti. Era format din 30-40 de case construite în punctul numit astăzi “Ţarna Mare”, la “Râpa lui Bodai”. Cam prin a doua parte a sec. XVI, un grup de ardeleni conduşi de Târpea au venit cu turmele lor de oi şi s-au stabilit în zonă.

Ulterior cei trei feciori ai lui Târpea s-au aşezat fiecare în câte o parte a satului întemeind astfel o comunitate umana ce avea să ia numele de Târpeşti. Prima atestare documentară apare în anul 1586, aprilie 17, când domnitorul Petru Schiopul dă carte lui Pavel Slujnicer să stăpânească Târpeştiul pe care i l-a dat în schimbul satului Săveşti, făcut danie mănăstirii Probota.”

Neculai Popa a trecut la cele veșnice în 2010, dar a lăsat în urmă un vast patrimoniu.

În anii 30 îl cunoaște pe preotul Constantin Matasă, arheolog amator, care l-a încurajat să se apropie de arheologie, lucru pe care îl și face în 1937, în zona Târpești. Războiul îi schimbă planurile, iar în 1944, în august, a fost lăsat la vatră după ce a fost rănit în luptă. În anii 50 este arestat și condamnat din motive politice, timp în care încep cercetările arheologice din zona comunei Petricani.

În anii 60 se realizează primele săpături de amploare din Râpa lui Bodai, conduse de profesorul Dumitrescu. Neculai Popa, inspirat de descoperirile de aici, își începe demersul de sculptor naiv, imitând statuetele neolitice din ceramică. Din acest moment, Neculai Popa rămâne în istorie cu întreaga sa moștenire arheologică și artistică. Activitatea sa impresionantă poate fi citită aici – click.

Casa ”Popa” din Târpești a devenit, în decursul anilor, un spațiu expozițional și de creație, înființat de Neculai Popa, dar și o destinație turistică pentru numeroși vizitatori. Aici pot fi admirate, pe lângă lucrările de sculptură naivă create de Neculai Popa sau măștile cusute de soția sa, Elena Popa, o expoziție de pictură naivă românească și o colecție privată – accesibilă publicului (etnografie, arheologie, numismatică, obiecte religioase). Tot aici mai există și un atelier de artă (sculptură, ceramică și pictură), cât și spații de cazare. Mai multe detalii găsiți pe muzeulpopa.ro.

Imagini cu zona actuală a sitului arheologic pot fi văzute pe monumenteneamt.ro.

sursa: ZiarPiatraNeamt.RO