Tradiții și superstiții de Bobotează

Pentru români, de sărbătorile importante din calendarul creștin ortodox s-au legat și o serie de tradiții și superstiții.

După 11 zile fără restricții alimentare, cu mese îmbuleșugate în fiecare casă, Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) a venit ca o dezmeticire pentru cei care consideră că, dacă țin în această zi post negru, le va merge bine tot anul.

În noaptea de Bobotează, fetele își visează ursitul. Condiția e să lege pe inelar un fir roșu de mătase și un fir de busuioc și să adoarmă așa. Și dacă își pun busuioc sub pernă, sunt mari șanse să-și viseze viitorul soț. Potrivit unei alte superstiții, fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita cu siguranță în acel an. Atenție, nu alunecați intenționat!

Posesorii de animale ar trebui să fie atenți la ele. O superstiție străveche spune că la miezul nopții (5 spre 6 ianuarie), animalele vorbesc despre vechi comori ascunse.

De Bobotează, preoții sfințesc apele, iar credincioșii își stropesc casele și animalele cu aghiazmă și păstrează restul apei sfințite în sticle, pentru leac pe parcursul anului.

Problemă mare pentru cei care, după sărbătorile de Crăciun și Anul Nou, au rămas cu hainele nespălate. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul și opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfințite. În unele zone din Neamț, în această perioadă bătrânii evită chiar și baia/dușul, considerând că se murdărește apa sfințită.

Pe vremuri, în ziua de Bobotează era un ger de crăpau pietrele, fiind considerată cea mai  friguroasă zi din an, de unde și expresia parcă e gerul Bobotezei. S-o fi schimbat vremurile, dar anul ăsta gradele din termometru coincid cu vechea zicală.